Fără să ne dăm seama, unele lucruri involuntare pe care le facem ne pot deteriora sănătatea orală. Este și cazul scrâșnitului din dinți, denumit științific “bruxism”, o afecțiune pe care o regăsim atât la copii, cât și la adulți.
Poate în copilărie, părinții tăi îți spuneau să nu mai scrâșnești din dinți. Sau, acum la maturitate, ai observat că în perioadele stresante, ai ticul de a încleșta dinții și de a freca arcadele dentare. Indiferent dacă ai observat în mod conștient sau nu acest comportament, este important de știut că bruxismul netratat poate duce la complicații dentare severe.
Ce este bruxismul?
Bruxismul este o afecțiune caracterizată prin scrâșnirea sau încleștarea involuntară a dinților. Acest comportament poate să apară atât în timpul somnului, cât și pe parcursul zilei, fără ca persoana afectată să fie conștientă de el.
De cele mai multe ori, bruxismul rămâne nediagnosticat până când apar probleme stomatologice mai mari pe fondul deterioriorării smalțului conducând în cele din urmă la fisuri sau abraziuni dentare.
Există două tipuri principale de bruxism:
- Bruxism diurn: apare în timpul zilei, de obicei ca răspuns la stres, anxietate, concentrare intensă sau tensiune.
- Bruxism nocturn: se produce involuntar în timpul somnului și este cel mai periculos pentru că pacientul nu este conștient de scrâșnitul dinților și, implicit, nici de uzura dentară decât atunci când efectele s-au produs.
Simptome ale bruxismului
În funcție de frecvența bruxismului, precum și de tipul acestuia, simptomele pot fi ușor diferite de la persoană la persoană. Bineînțeles, cel mai frecvent simptom este că dinții devin mai tociți, smalțul prezintă deteriorări și se poate instala inclusiv o sensibilitate dentară la rece/cald.
Apoi, dacă scrâșnitul din dinți apare noaptea, te poți trezi cu articulațiile maxilarului mai rigide sau chiar cu dureri la nivelul acestora.
Dacă bruxismul este prezent de mai mult timp poți avea și gingiile inflamate. În cazuri extreme, forța bruxismului poate afecta și gingiile și osul care susține dinții, ceea ce poate duce la retracția gingiilor și chiar la pierderea dinților.
Pe lângă problemele de sănătate, bruxismul poate afecta și aspectul dinților, făcându-i să pară mai scurți sau inegali din cauza uzurii.
Factorii de risc care pot conduce la bruxism
Specialiștii consideră că bruxismul poate fi declanșat de un cumul de factori, nu neapărat de o singură cauză.
În primul rând, stările anxioase, tensiunea psihică, oboseala cronică sau insomniile pot fi o cauză pentru scrâșnitul din dinți.
Obiceiurile nesănătoase, precum fumatul, consumul de alcool, cât și un consum excesiv de cofeină sau substanțe energizante pot contribui la bruxism. Conform studiilor, persoanele cu un stil de viață nesănătos au de două ori mai multe șanse să se confrunte cu această problemă.
Un alt factor de risc este și ocluzia dentară incorectă, mai exact când arcadele dentare nu sunt aliniate corect.
Mai putem aminti ca factori de risc și tulburările hiperactive (precum ADHD) ori anumite disfuncții musculare sau nervoase. Totodată, și factorii genetici pot contribui la fenomenul de scrâșnit din dinți.
Tratament
Chiar dacă inițial puteți considera că nu este o afecțiune importantă, bruxismul netratat poate să vă conducă la probleme dentare mai grave. De obicei, tratamentul are ca scop reducerea simptomelor, prevenirea deteriorării dinților și gestionarea cauzelor psihologice sau fizice asociate.
Gutiere dentare
Gutierele sunt dispozitive din plastic, realizate în mod personalizat, care se fixează pe arcadele dentare. Ele ajută la prevenirea contactului direct dintre dinții superiori și cei inferiori, protejând astfel smalțul dentar de uzură. În cazul în care pacientul are de exemplu coroane dentare, acest tip de tratament este necesar pentru a proteja lucrările.
Inlay, onlay și fațete dentare dentare
Pe lângă rolul estetic, aceste restaurări au rolul de a conserva cât mai bine dintele natural. În cazul lor, se îndepartează o porțiuni mică din smalț pentru a obține adeziunea și se reface morfologia dinților, pierdută în urma abraziunii. Se recomandă o analiză amănunțită a ocluziei și planificare digitală pentru un maxim de precizie.
Coroane dentare
În cazul în care pacientul suferă de o perioadă mai lungă de timp de bruxism, iar dinții săi au devenit foarte tociți, medicul dentist poate recomanda refacerea morfologiei și integrității arcadelor prin coroane dentare de acoperire. Planificarea computerizată prin DSD (Digital Smile Design) și execuția CAD-CAM asigură refacerea optimă a tuturor funcțiilor pierdute prin uzura dentară cauzată de bruxism.
Terapie comportamentală și tehnici de relaxare
Pe lângă tratarea efectelor produse de bruxism, un pacient ar trebui să ia în considerare și investigarea cauzelor, mai ales dacă acestea au legătură cu stresul. În acest caz, terapiile comportamentale și tehnicile de relaxare pot fi eficiente. De asemenea, adoptarea unei rutine de somn sănătoase și asigurarea unui mediu relaxant înainte de culcare pot reduce episoadele de bruxism nocturn.
În cazuri severe de bruxism, injectarea cu toxină botulinică poate fi utilizată pentru a relaxa mușchii maxilarului și a reduce forța de scrâșnire a dinților.
Bruxismul la copii
Scrâșnitul din dinti la copii și adolescenții apare destul de frecvent, bruxismul fiind în acest caz legat de perioadele de creștere. La copiii mai mici, bruxismul poate apărea în perioada în care erup primii dinți sau dinții permanenți. Aceste schimbări pot provoca disconfort și îi pot determina pe copii să scrâșnească din dinți pentru a ameliora această senzație.
De asemenea, dacă cei mici se confruntă cu perioade de stres sau anxietate, cum ar fi schimbarea școlii, probleme în familie, examene sau chiar conflicte cu alți copii, bruxismul poate fi o reacție inconștientă la aceste lucruri.
Bruxismul la copii poate fi temporar și poate dispărea pe măsură ce cresc, însă, în unele cazuri, poate necesita intervenție medicală pentru a preveni deteriorarea dinților sau alte complicații.
